luni, 9 ianuarie 2012

Începutul


-Buna mama!     
-Buna, dragul meu. Cum a fost azi la cursuri?
Aleksey, este idealul tinereti atat fizic dar si psihic. Energic, cu bun simt, carismatic, indragit de toti prietenii si mai ales de fete, cu o constitutie zvelta, privirea inteligenta si blanda. Calmitatea intruchipata intocmai ca si tatal lui, singurul barbat pe care l-am iubit vreodata in viata mea. La cei nouasprezece ani ai lui, Alex seamana atat de bine cu tatal sau, incat, uneori ma doare sa ma uit la el pentru ca imi aduce aminte de trecut inevitabil. Cu o statura de aproximativ un metru nouazeci, blond si cu ochii albastrii, nu ma mir ca toate fetele sunt inebunite dupa atentie din partea lui.
-A  fost bine, doar ca am de scris o lucrare de minim doua sute de pagini despre o tema la alegere si m-am gandit ca … nu am mai auzit ce a mai spus pentru ca m-am pierdut in ochii lui albastrii si am simtit cum rana din suflet se deschide din nou.
-Mama!! Ma asculti? M-a interogat el vizibil curios.
-Da scumpul meu. Scuza-ma! Ce spuneai?
Ca si cum nu ar fi observat tristetea de pe chipul meu a zambit cu gura pana la urechi, si a reluat intrebarea.
- Am de scris o lucrare de minim doua sute de pagini despre o tema la alegere si m-am gandit ca m-ai putea ajuta.
Banuiesc ca a asteptat raspunsul meu destul de mult pentru ca mi-a luat mainile amandoua in mana lui stanga si cu dreapta m-a mangaiat pe fata. Aceasi atingere, acelasi parfum, aceasi voce, aceasi blandete, aceasi rabdare. Dar nuuuu!! El e fiul meu; el nu e EL.
-Te voi ajuta. Defapt, cred ca e timpul sa stii tot adevarul pe care eu l-am pastrat cu sfintenie toti anii astia, crezand ca, asa te apar de mine si de trecutul meu, dar esti fiul meu si trecutul meu intr-o anumita masura te influenteaza inevitabil. Poate te va inspira pentru lucrare.
Pentru o perioada scurta s-a uitat la mine vadit uimit, apoi a afisat zambetul acela victorios si senin cu care imi umplea sufletul de mic copil.
-Cred nu te-am auzit de ani buni spunand atat de multe covinte intr-o singura propozitie. A inceput sa rada si inevitabil, am inceput si eu sa rad cu pofta de observatia facuta de scumpul meu baiat.

2 comentarii: